De(s)tăinuirea căsătoriei, cu Isus, Sting şi Pavel

Dacă ar fi să spun primul cuvînt care-mi vine în minte cînd mă gîndesc la căsătorie acesta este „fragil”.  E suficient să uit în viaţa mea şi a celor din jur şi văd că realitatea îmi întăreşte acest fapt.

Cine are cît de cît experienţă ştie cît de repede se poate transforma o seară liniştită într-una agitată, cum Paştele sau Crăciunul te poate găsi la urgenţă cu un copil departe de persoana iubită. Cum un copil poate schimba compatibilitatea sexuală (o să scriu eu un material mai amplu pe tema asta odată) resetînd tot ce ştiai despre parteneră şi cum creşterea acestuia aduce cu sine o tensiune care scoate la iveală ce este mai urît din noi.

Adesea ne proiectăm viitorul avînd în minte momente despre cum vom da ce-i mai bun din noi, îl vom ajuta pe cel de lîngă noi să se dezvolte ca persoană, vom pune umărul la greu, cît de maturi şi realizaţi vom fi peste n ani, dar, surpriză, nu numai că sîntem departe de aceste ţinte dar ne auzim rostind cuvinte pe care nu ne-am fi imaginat vreodata că le vom folosi. Nu ne ajung degetele de la două mîini să numărăm situaţiile care sabotează liniştea sau armonia unei familii.

„Fragil” m-a dus cu gîndul la cîntecul lui Sting pe care nu l-am ascultat niciodată atent.

)

Oare de cîte ori cuvintele noastre nu au fost la fel de letale ca gloanţele? Cînd după ani de eşecuri în a vedea schimbarea din celălalt folosim ultimatumul? De cîte ori nu am lăsat doar  lacrimile celui de lîngă noi să fie apa care spală sîngele curs din rănile făcute iar cînd lacrimile au lipsit, am crezut că ceva, orice în afara sferei de influenţă a noastră va rezolva problema?

Mîntuitutorul spune să nu lăsăm ca soarele să apună peste mînia noastră iar în epistola către Evrei termenul de a rezolva orice păcat sau supărare pe care am pricinuit-o celuilalt, este finalul zilei. De ce un termen atît de scurt? Nu oare pentru că sîntem născuţi şi trăim sub  steaua păcatului, iar orice rană pe care o vom lăsa să fie vindecată în voia timpului  poate duce la împietrirea celuilalt? Pot ştiu eu care este limita celui de lingă mine?

Pavel spune despre căsătorie că este o taină. Nu am înţeles pe delplin, ce zic eu deplin? nici măcar 1% ce a vrut să zică.

Se pare că înţelegem mai mult din această taină atunci cînd căsătoria ne duce pe cărări care sînt mult pe lîngă reperele prestabilite. Sînt covins şi că nu voi înţelege pe deplin ce înseamnă această taină atît timp cît voi fi pe Pămînt.  Dar poate că dacă nu uit cît sîntem de fragili şi să nu luăm totul for granted  s-ar putea să ajute.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s