Cu schiurile la Veveriţa

Schiez cam de vreo 26 de ani, cu pauzele de rigoare legate de apariţiile copiilor noştri, şi din păcate doar în România, cu o singură excepţie cînd în ’95 am schiat în America doar o dată.  Ştiu puţine pîrtii din Romania dar cu toate acestea îmi dau seama la ce mă pot aştepta de la ele atunci cînd nu a nins cam demultişor.

Partia Veverita

Două lucruri nu merită să fie luate de noi în România, maşina şi schiuri. La schiuri principalul motiv e starea jalnică a pîrtiilor in România şi nu în ultimul rînd manierele schiorilor care stau la coadă la teleschi şi-ţi călăresc schiurile de zici că i-ai rugat să-ţi schimbe finisajul din lucios în striat.

Săptămîna trecută am fost la Vatra Dornei cu ceva prieteni şi o parte mare din copiii noştri. La pîrtia Veveriţa. Naming foarte bun, nu ai cum să-l uiţi. Cum nu a mai nins de vreo două săptămîni nu mă aşteptam la ceva extraordinar dar no, pentru copii ne sacrificăm.

Nu mică mi-a fost mirarea cînd am dat de o zăpadă acceptabilă, (nu a nins de două săptămîni, nu uitaţi) un teleschi cu motor silenţios, oamenii care îl serveau (nu înţeleg de ce se foloseşte termenul „deservire” în mod frecvent cu riscul de a fi înţeles în sensul lui negativ) foarte amabili şi, minune mare, lipsa muzicii. Legat de muzică, iarăşi nu înţeleg de ce în Romania trebuie să fie muzică oriunde mergi, fie la munte fie la mare.

Apoi informaţiile au început să vină spre mine. Pîrtia a fost făcută de la zero cu fonduri europene de către primăria din oraş pare-se împreună cu o firmă austriacă. După ce  au fost tăiaţi copacii şi scoase rădăcinile austriecii au semănat iarbă iar timp de doi ani nu a schiat nimeni pentru a se forma un covor care să ţină solul închegat, chestie foarte importantă cînd zăpada e subţire sau cînd nu eşti amator de schiat printre hopuri de 1 metru cum se întîmplă pe alte pîrtii.

Pîrtia e dotată cu tunuri de zăpadă artificială controlate de computer care le opreşte cînd temperatura e mai mare de -5 grade. Bine că şeful pîrtiei mi se lăuda că au reuşit să păcălească sistemul şi au obţinut performanţa ca tunurile să meargă şi la -3,5 grade. Pe lîngă asta, tunurile sînt (de)servite de un rezervor imens de apă, construit şi el odata cu proiectul, de 600 de tone, apă care cred că se colectează din izvoare şi nu m-am mira să fie chiar apă minerală (carbogazoasă) dat fiind zona în care ne aflăm. Nu pot să nu mă întreb ce granulaţie de mare fineţe a fulgilor ar ieşi din apă carbogazoasă.

O altă surpriză a fost directiva de la primărie ca oamenii de la bilete să lase copiii să mai meargă şi fără bilet pentru a uşura povara financiară a familiilor. Cum noi eram cu 3 copii la schi acest lucru s-a simţit chiar bine la buzunar.

Experienţa supremă a fost în ultima zi de schi cînd dupa două zile de temperaturi pozitive, în care eu am schiat mai puţin pentru că mi-era frică de zăpada moale cea de picioare rupătoare mai ales cînd ai 20 de kg peste masa admisă de regulamentele de dietă, am mai făcut două ture de adio. Cu o seară inainte se vedeau bine deja smocuri de iarbă şi pietre mici, iar acum acestea au dispărut sub o nouă fîşie de zăpadă aterizată parcă din cer. Abia după ce am stat la taclale cu şeful aşezămîntului, un om foarte pasionat de schi şi de dorinţa de a oferi clienţilor condiţii excelente şi pe care nu ştiu de ce nu l-am întrebat cum îl cheamă, mi-a spus ca e şi el uimit de priceperea colegului care a mînuit Ratrack-ul care a adus zăpadă din ceva „depozite” pe care le-au făcut cînd a nins, zăpadă pe care a împrăştiat-o cu precizie de chirurg pentru a ne scuti pe noi schiorii de veşnicele retuşări ale tălpilor schiurilor.

Una peste alta, şi datorită drumului bun de la Cluj la Vatra Dornei, recomand cu căldură pîrtia Veveriţa din Vatra Dornei, un loc unde inima vă va sălta, cum altfel dacă nu asemeni unei veveriţe, de bucurie!

P.S. Am uitat să zic că urcarea a costat doar 4 lei iar pîrtia avea cam 1 km.

P.P.S. Cum ar fi dacă primarii ar folosi condiţiile bune şi ieftine de pe pîrtii ca punct de atracţie pentru turişti şi astfel să ajute oamenii care au pensiuni sau alte afaceri care pot profita de pe urma turiştilor?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s