Pe scurt, despre sinucidere

Am auzit zilele acestea cu mîhnire de bărbatul care şi-a luat zilele din cauza datoriilor pe care le avea la bancă. Conform presei mai avea un an pînă la pensie, avea şi familie. Şi pot să-l înţeleg. Pînă la un punct.

Ştiu ce presiune pot bune băncile pe tine, te fac să te simţi ultimul om, cel mai neserios de pe Pămînt. Ştiu că adesea sună şi la vecini ca să-l facă de rîs pe datornic, mărind astfel presiunea pe el datorită sentimentului de ruşine.

Dead end

De cele mai multe ori se întîmplă ca telefoanele repetate de la bancă să se suprapună şi cu alte probleme, în cazul de faţă concedierile de la Mechel, şi iată-te trezit în mijlocul unei furtuni perfecte. Dacă te mai consideri și un tip resonsabil și îți dai seama că familia ta e în pericol și nu mai ai ce face, sentimentul de dezamăgire față de tine însuți nu ajută  deloc.  Din contra. Cel mai rău pentru un bărbat e să-şi piardă sîngele rece, luciditatea, iar de aici pînă la a-ţi spune că pentru tine nu se mai găseşte nicio soluţie nu este decît un pas de furnică. Odată ce acest gînd se cuibăreşte în mintea ta devii în stare de orice, dorinţa de a pune capăt acestui coşmar îţi aduce pe tavă tot felul de soluţii. Inclusiv sinuciderea văzuta ca o demisie de onoare din jobul de pămîntean. Şi totuşi ce e de făcut?

În primul rînd să te obişnuieşti cu gîndul că nu vei mai plăti rata la bancă şi să spui acest lucru băncii cu sinceritate, descriind situţia în care te afli. E problema lor dacă te înţeleg sau nu. Familia şi viitorul tău sunt mai importante decît banca. Nu sunt pentru nerespectarea angajamentelor, dar cred că totul trebuie cîntărit în balanţa priorităţilor. La o adică, băncile sunt dispuse să negocieze, am văzut cazuri în care banca a renunţat la dobînzi penalizatoare de peste 30.000 de Euro.

Care este cel mai rău scenariu care ţi se poate întîmpla? Poate părea dureros ca banca să-ţi vîndă apartamentul, dar atît timp cît eşti sănătos la minte şi trup şi ai sprijinul celor dragi, există o soluţie pentru viitor. Sinuciderea nu rezolvă problemele pe care le laşi familiei tale. Din contră.

O altă greşeală e să nu împărtăşeşti problemele cu nimeni. În acest caz ruşinea, frica de ce vor gîndi alţii sau dorinţa de a ţine totul pentru tine nu ajută cu nimic şi cu siguranţă nici ele nu vor rezolva problema. Din nou, familia e cu mult mai importantă decît toate sentimentele de care am vorbit mai sus.

Nu am o concluzie apoteotică la acest articol însă cred că în aceste vremuri de pace nu este nicio problemă aşa de mare care să te impingă spre acest gest egoist pînă la urmă, care dă naştere unei probleme şi mai mare care este cu siguranţă eternă.

3 comments

  1. Caci noi n-avem de luptat impotriva carnii si sangelui, ci impotriva capeteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti. (Efes.6:12). Asta e concluzia. Daca nu ai oameni in jurul tau, care sa te sustina, daca nu faci parte din Trupul Lui pentru ca, intalnindu-te cu fratele tau, sa-L faci prezent pe El, singurul capabil sa te sustina in aceasta lupta, nu ai nici o sansa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s