EA este eroul

Această postare trebuia să apară de ziua EI, adică pe 7 decembrie. Însă așa cum se întîmplă în viață, de 7 decembrie a trebuit să plec din Cluj și de atunci nu am mai avut răgaz să scriu.

Eroul meu

Eroul meu

Adeseori cînd lumea află că am 4 copii se uită la mine cu admirație. Părerea mea e că nu e nimic de admirat. Nu e mare lucru să faci un copil. În schimb e mare lucru să-l naști, să-l alăptezi cînd ai chef și cînd nu ai, să-l ții în brațe cînd el are nevoie și nu ca moft. Astea încă sunt lucruri minore.

Am mai spus-o și cu altă ocazie, testul maxim a fost cînd ni s-a născut copilul nr.4 iar Andra, copilul nr. 1 mergea la școală. Cu ceilalți doi nu era mare tragedie dacă ar fi întîrziat la grădiniță, dar nu prea poți să-ți permiți să întîrzii de multe ori la școală. Plus că EI nu-i place să întîrzie de aia nici nu acceptă asta la copiiiEI. Și totuși a făcut față, la n treziri pe noapte și mai apoi echipat încă trei copii dimineața pentru școală și grădi. Unde eram eu? Amețit după o noapte ”grea” abia mă mai puteam echipa pe mine și din cînd în cînd mai puneam mîna să ajut un copil să se îmbrace.

Exemple de acest gen pot continua la nesfîrșit. Așadar oameni buni, băgați la cap, EA este eroul!

5 comments

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s