Cînd suntem cu adevărat liberi?

Toti oamenii isi doresc sa fie liberi. E interesant de analizat de ce sunt in stare oamenii pentru a avea libertate, unii mintim pentru ea, facem compromisuri, inselam, vociferam, ucidem, mituim, luptam barbateste, ne sacrificam, etc.

Libertatea e inteleasa in multe feluri, si nu o sa intru acum intr-o analiza asupra fenomenului. Dar sper ca sunteti de acord cu mine, ca e ceva pretios pentru rasa umana. Toti oamenii doresc sa fie liberi.

Azi am auzit la radio relatarea unui domn, pe nume Constantin Tudose. Am dedus din interviul domniei sale, ca a fost inchis pentru credinta, ca a fost contemporan cu multi martiri din Romania iar mai spre seara, cautind pe Google, am dat si de linkul acesta:

http://patratosu.wordpress.com/2008/04/24/constantin-tudose-a-plecat-la-masa/

 

Omul nostru, in inchisoare fiind de ani buni, a fost numit la un moment dat responsabil la bucatarie si printre atributiile sale se afla si gestionarea materiilor prime din care se facea mincarea. A amintit printre altele ca s-a gindit cum sa faca o mincare cit mai buna din ceea ce avea, gindidu-se la colegii sai de suferinta.

 

La un moment dat, in urma unui decret de gratiere, foarte multi oameni din acel penitenciar urmau sa fie eliberati, iar fratele Tudose primea zilnc liste cu oamenii pentru care trebuia sa pregateasca hrana rece. Dupa citeva zile, apare si domnia sa pe o lista, deci in citeva zile era liber. Va dati seama ce bucurie pe capul imului. Apare insa comandantul sau cineva din conducerea inchisorii, si-i spune:  stiti avem o problema, daca dumneavoastra plecati nu prea avem cine sa se ocupe cu pregatirea hranei reci pentru oamenii care vor fi eliberati dupa dumneavoastra. Nu va ordon si nici nu va pot obliga, ci va rog, daca doriti sa mai ramineti inca trei zile pentru a va ocupa de aceasta treaba.

 

Imaginati-va ce era in sufletul fratelui Tudose. Plecat de acasa departe de familie de multi ani, inchis si torturat doar pentru credinta sa in Dumnezeu, colegi de inchisoare care plecau deja spre casa chiar sub privirile sale, si tu sa mai ramii inca TREI zile la rugamintea unuia care facea parte din sistemul care ti-a facut atitea nedreptati. Omul nostru decide sa ramina inca trei zile si-l roaga pe cineva care pleca in ziua aceea sa-i anunte familia ca in trei zile va veni si el acasa.

 

Atunci am inteles ce e cu libertatea asta. Sunt cu adevarat liber atunci cind am puterea de a alege ca de dragul lui Dumnezeu si implicit a oamenilor, aleg sa-i ii slujesc pe acestia din urma renuntind de buna voie la libertatea mea fizica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s